2017/11/24 at 7:42 AM

Astăzi, Arcul de Triumf reprezintă, în fapt, unul dintre simbolurile binecunoscute ale capitalei României, fi nd monumentul care încă mai leagă într-un fel aparte “micul Paris” de marele Paris, la fel cum New York-ul, odată cu aşezarea mult prestigioasei Statui a Libertăţii, va fi legat, prin iţe energetice invizibile, dincolo de ocean, pe vecie, de Turnul Eiffel şi de al său nostalgic şi efemer Paris. Am călătorit mult şi pot să spun că de fi ecare dată când ajung undeva, într-o nouă locaţie, simt o anumită energie, deloc neglijabilă, deoarece ea îmi spune cum se simt oamenii ce locuiesc acolo, cum sunt ei, cum trăiesc, ce-şi doresc; când revin într-un loc anume, chiar şi după ani, retrăiesc o anume stare specifi că redată de acele locuri.
Să nu spuneţi că voi nu simţiţi la fel când reveniţi, după un timp, într-un loc unde v-aţi simţit într-un anume fel; gândiţi-vă doar la casa părintească, la bunica, la şcoala unde aţi păşit pentru prima oară pe calea cunoaşterii, la terenul de joacă din copilărie sau, de ce nu, să fi m mai pragmatici: la locul celui mai reuşit concediu… ei bine, cum sună, imaginaţi-vă că v-aţi întors – cum vă simţiţi?Dar să revenim la subiectul nostru şi să ne continuăm analiza propusă.

În primul rând, câteva detalii semnifi cative despre acest fascinant monument. Arcul de Triumf din Bucureşti întregeşte, în fapt, alături de Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol, pleiada monu mentelor create pentru a consfi nţi participarea României la primul război mondial de partea Aliaţilor, la fi nalul căruia toate teritoriile locuite de români s-au regăsit pentru prima dată reunite la un loc, ca aparţinând de drept României.

Faţada sudică este frumos împodobită cu două medalioane în bronz, ce înfăţişează chipurile luminoase ale regelui Ferdinand şi reginei Maria. Pe faţada nordică, alte două medalioane înfăţişează Bărbăţia şi Credinţa. Pe pietrele de boltă ale Arcului de Triumf sunt înscrise numele bătăliilor purtate în timpul războiului (Mărăşeşti, Oituz ş.a.m.d.), iar pe faţadele laterale sunt înscrise proclamaţiile regelui Ferdinand către popor când ţara a intrat în război şi cea de la Alba-Iulia cu prilejul încoronării.

Dacă observăm mai atent, vom vedea că monumentul are ceva în comun cu opera brâncuşiană afl ată în piaţa din Târgu Jiu, „Coloana Infi nitului”: Ambele edifi cii au fost create pentru a reprezenta sacrifi ciul tinerilor ostaşi şi a păstra amintirea faptelor lor de vitejie, ambele având fi nalitate în planul evoluţiei şi înălţării spirituale. Nu este greu de înţeles că acest “arc de triumf” reprezintă un paznic postat la faţa de nord a Bucureştiului. Un “paznic” ce creează armonie şi insufl ăsiguranţa unei protecţii desăvârşite.

Aceste energii animă toate cele patru zări, vizând Biserica Caşin, Piaţa Charles de Gaulle, Parcul Herăstrău şi, bineînţeles, întreaga Piaţă a Victoriei. Poate, pe lângă aspectele benefice majore, apar şi mici zone “negre” situate în imediata apropiere, zone afectate de interferenţa unui chi nociv; acestea nu ar trebui neglijate, ci, dimpotrivă, pot fi remediate prin abordarea unor soluţii efi ciente şi pretabile, în funcţie de situaţiile specifice ce trebuie ameliorate. Astfel, muchiile laterale afectează îndeosebi clădirea căminului din preajmă, anumite localuri publice situate în imediata vecinătate, partea din faţă a Parcului Herăstrău, unde, deşi este amplasată o staţie de autobuz, ea nu este prea agreată de călători.

Pătratul în energetica chineză corespunde energiei elementului Pământ, iar Arcul este amplasat în nordul oraşului, unde energia ce guvernează va fi Apa; aşadar, pentru crearea unui flux energetic benefic, vor trebui abordate toate aspectele specifice celor două energii primordiale: culori, forme şi acţiuni specifice dezvoltării acestora.

0 Comments

Leave a Comment