2017/11/19 at 12:33 PM

Purtarea bijuteriilor cu pietre preţioase şi semipreţioase îşi pierde originile în cele mai îndepărtate timpuri. În literatură, timp de secole, găsim trimiteri de tipul „marea de smarald“, „cerul turcoaz“, „ochi de safir“ etc. În Vechiul Testament (Exodul, XXVIII, 15-21) se vorbeşte despre 12 pietre ce împodobeau pieptarul (efodul) marelui-preot, simbolizând cele 12 triburi. Egiptenii antici, fenicienii, mayaşii, hinduşii, atlanţii, populaţiile continentului Mu îşi împodobeau corpul cu pietre preţioase, pentru motive care (parţial) încă ne scapă. Pietrele erau folosite pentru accentuarea frumuseţii purtătorului (purtătoarei), ca daruri în semn de dragoste, ca monedă de schimb, în scopuri religioase, pentru îndepărtarea spiritelor rele, pentru marcarea poziţiei sociale, pentru terapie, pentru mărirea forţelor spirituale, ca talismane, pentru întărirea gândurilor trimise la distanţă, precum şi în scopuri de hipnoză, radiestezie etc.

Purtat direct pe piele, cuarţul stabileşte o legătură bilaterală cu noi. Pe de o parte, fiind activat de căldura corpului, are electronii într-o stare superioară de vibraţie, emiţând non-stop programul pe care-l deţine. Pe de altă parte, primind lumina prin bază, face prin laturi un schimb cu vibraţiile inferioare din aura noastră, rezultanta trimiţând-o prin vârf spre Pământ.

Cuarţul poate fi programat să constituie un zid de protecţie în jurul persoanei purtătoare faţă de orice influenţă negativă, malefică. Această programare este deosebit de utilă pentru cei aflaţi la primii paşi în realizarea a ceea ce ne-a lăsat El prin Isaia: „Învăţaţi să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ajutaţi pe cel apăsat, faceţi dreptate orfanului, apăraţi văduva!“ (Isaia, I, 17). Cei aflaţi deja la primii paşi ştiu să-şi facă programarea, iar cei avansaţi (cât de cât), care urmează Calea binelui, ştiu ce le spune Mântuitorul: „Iată, v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii şi peste toată puterea vrăjmaşului, şi nimic nu vă va vătăma“ (Luca, X, 19).

Întreţinerea cristalelor

Asemenea bijuterii trebuie însă şi întreţinute. Întreţinerea curentă înseamnă spălarea cât mai deasă cu apă (de preferinţă marină) şi expunerea la soare circa 30 de minute. În timpul purificării, cristalul poate rămâne în montura sa. În general, cristalele preferă ca material de prindere argintul şi aurul, tolerând cuprul. Alte metale, ca platina ori metalele nenobile, nu le tolerează. Pot fi purtate şi în punguliţe dintr-un material natural, ca pielea, mătasea etc., prinse la gât cu un şnur ori atârnate pe un lănţişor din aur sau argint. În cazul argintului, datorită procesului permanent de purificare ce are loc, dacă titrul (puritatea) nu este suficient de înalt, metalul se înnegreşte repede. Tocmai de aceea se va prefera un argint de cel puţin 925 ‰.

Izolarea faţă de radiaţiile electromagnetice

Noi, în marea noastră majoritate, trăim într-un câmp puternic de radiaţii electromagnetice, datorită prezenţei cablurilor electrice din pereţi, a structurilor metalice de rezistenţă a blocurilor, a instalaţiilor electronice etc., existente atât în locuinţă, cât şi la locul de muncă sau în oraş. O experienţă interesantă este observarea acului unei busole în diferite locuri din casă. Indicarea „nordului“ poate diferi de la loc la loc chiar cu 90 de grade!

Înainte de poziţionare, cristalele vor fi programate pentru îndepărtarea acestor energii nocive din ambient. Pentru a-şi menţine efectul, ele trebuie curăţate cel puţin o dată la două săptămâni, după care se reîncarcă.

Purificarea aurei

După o zi epuizantă, când aura ni s-a încărcat cu o serie de vibraţii negative, cu ajutorul a patru cuarţuri cu un vârf (nu mai lungi de 8 cm), poziţionate în cele patru colţuri ale căzii de baie, se poate obţine eliminarea acestor vibraţii prin intermediul apei din baie. Cuarţurile se orientează în acest caz cu vârfurile spre exterior. Dacă însă este nevoie de încărcare, revitalizare, relaxare, vârfurile se orientează spre interior. Cuarţurile se pot pune sau pe marginea căzii, sau direct în apă.

Calea transmisiei cristaline

Evoluţia umană a ajuns într-un moment critic şi avem clar înscrise în faţa noastră opţiunile la care putem (încă) avea acces. Pe de o parte, este evident că sistemul ecologic (fizico-chimic, dar şi spiritual/vibraţional) al Terrei a fost dezechilibrat într-un mod drastic, iar resursele noastre naturale sunt ori poluate, ori (aproape) complet consumate. Ca o rasă de fiinţe gânditoare, încă nu am învăţat să trăim în pace unii alături de alţii: neîntrerupt reîncep războaie într-un colţ sau altul al Terrei, cu tendinţe spre extincţia nucleară. Aceşti doi factori ţintesc spre holocaustul planetar – ultima noastră destinaţie. Pe de altă parte, însă, există posibilitatea de a sintetiza, de a aduce lumina spirituală, Lumina divină în fiecare aspect, oricât de minor ar fi, al vieţii noastre. Aceasta va aduce după sine schimbarea radicală a naturii vieţii pe această planetă. Este singura cale de a evita distrugerea globală cu care altfel se va confrunta omenirea, într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat. Termenul de „transmisie cristalină“ este sinonim cu „fuzionarea spiritului cu materia“, cu „aducerea Cerului pe Pământ“. Această stare de existenţă este dezvoltarea posibilă a procesului evoluţionist al rasei umane, reprezintă posibilitatea care i se oferă fiecăruia dintre noi de a trăi în acord cu Legea divină, aşa cum ne-a învăţat Mântuitorul şi cum au trăit şi trăiesc marii învăţători. Azi, situaţia planetei cere imperios ca tot mai mulţi dintre noi să-şi conştientizeze Moştenirea divină, să-şi alinieze esenţa spiritului propriu şi să lupte pentru aducerea Adevărului în toate aspectele şi momentele vieţii. Abia atunci se va transmite forţa spirituală în esenţa substanţei terestre, pentru a influenţa toate creaturile şi toată Creaţia.

Am intrat într-o nouă eră a procesului de dezvoltare, când a devenit posibilă cunoaşterea Adevărului, a Dumnezeului Unic, cel către care înălţăm rugi pentru a aduce Cerul în inimile noastre. Dar cât de des şi cât de profund intrăm noi în inimă, pentru a găsi locul unde într-adevăr suntem UNUL cu însăşi Forţa Creaţiei? Cât de des ne legăm de natura impersonală a fiinţei noastre, cea care inspiră întregul puls al vieţii, nu numai pe această planetă, ci în întregul domeniu manifest şi nemanifest al Creaţiei? Cât de des ne liniştim mentalul pentru a putea recepţiona şi a fi hrăniţi de Marele Soare Central, generatorul energetic al Soarelui sistemului nostru planetar? Sunt inimile noastre capabile să îmbrăţişeze vastitatea galaxiei noastre, din care Calea Lactee este doar o parte infimă? Există posibilitatea nu numai de a fi conectaţi la această sursă a tuturor timpurilor, ci şi de a ne identifica în mod intim cu Ea, de a canaliza înţelepciunea Sa spre mentalul nostru, iar compasiunea Sa necondiţionată spre inimile noastre. Posibilitatea aceasta există AICI şi ACUM, dar, pentru a o aduce în realitate, trebuie să facem paşi mari.

Pentru asimilarea puterii prin care am fost creaţi, posibilitatea este de a ne (re)aminti în mod constant de Divinitatea ce există în noi. Doar identificându-ne cu Sursa noastră putem fi destul de puternici pentru a aduce pe Pământ condiţiile în care Iubirea poate înflori şi aduce Pacea. Doar această conectare sfântă ne poate pregăti pentru a fi focalizaţi asupra scopului naşterii viului. Cu minţile şi inimile noastre ferm focalizate spre esenţa vieţii proprii, putem şti că schimbările care „ne bat acum la uşă“ sunt primii paşi spre noile începuturi ce s-au ivit la orizontul nostru spiritual. Eliminându-se tot ce nu mai vibrează în armonie cu Spiritul, se vor (re)deschide canalele obturate de mii şi mii de ani datorită folosirii lor incorecte. Odată restabilite aceste legături, calităţile Spiritului vor aflui din nou spre noi, pentru a hrăni celulele care mai reţin în memoria lor scopul şi identitatea Divinului din fiecare.

Programul genetic de tip „atacă – apără-te – protejează-te“ trebuie schimbat, trebuie anihilat în propria noastră existenţă. Până când nu ne găsim în pace şi armonie cu noi înşine, cum putem spera să fim în pace şi echilibru cu cei care ne înconjoară – fie aceştia părinţi/copii, soţ/soţie, prieteni, vecini, co-planetari? Pentru a putea supravieţui ca rasă, este imperios necesară, în acest moment, schimbarea vechilor şabloane şi reprogramarea interioară în sensul adevărat al protecţiei şi securităţii divine. Tocmai de aceea este de importanţă maximă să ne consolidăm energiile (individual şi colectiv) şi să le focalizăm spre acel aspect al existenţei care este conectat cu Spiritul Infinit. Este momentul să ne identificăm în mod conştient cu acea Sursă internă sacră, pentru a putea aduce AICI energia tămăduitoare din singurul loc unde ea există într-adevăr, prin intermediul esenţei cristaline a fiinţei proprii.

Când o persoană se identifică în mod clar şi conştient cu „esenţa tuturor lucrurilor“ din propriul său suflet şi se străduieşte să aducă în viaţă acest adevăr, seamănă noi seminţe din care vor creşte plante capabile, la fructificare, să hrănească toate aspectele existenţei umane. Când afirmăm „sunt această Esenţă“, are loc o transformare enormă, nu doar în propriul sanctuar intern al existenţei noastre, ci şi în toate relaţiile, legăturile ce ne sunt ataşate în viaţă, pe planetă.

Legarea de şi identificarea cu partea impersonală a naturii noastre divine nu înseamnă nicidecum pierderea legăturii cu viaţa cotidiană naturală. Nu devenim indiferenţi faţă de această lume fizică, substratul de şcolarizare cel mai provocator al spiritului, ci încercăm să transcendem realitatea fizică cu ajutorul acelei Esenţe supreme, devenind una cu Unicul. Această Esenţă este cea care dă forţa necesară inimii să bată, corpului să îndeplinească incredibilele sale funcţii, dând în acelaşi timp mentalului capacitatea de a crea gânduri conştiente. Folosind cristalele ca exemplu, ca învăţători, putem să conştientizăm faptul că avem posibilitatea manifestării Luminii în formă – există posibilitatea ca fiecare moleculă, fiecare atom să se alinieze Ordinii perfecte, să vibreze la o frecvenţă comună. Această posibilitate există şi pentru noi, pentru alinierea fiecărei fibre din corp, a fiecărui gând din mental, a fiecărui sentiment emanat din inimă la această Sursă comună. Ceea ce se cere este un efort sincer, hotărâre şi – cel mai important – deschidere.

Cel mai bun lucru pe care-l putem face, în această etapă, este crearea deschiderii în mentalul nostru, în inimile noastre, în corpurile noastre spre această Sursă de Lumină, pentru a o putea recepţiona plenar. Această stare de deschidere creează un spaţiu pur, liber în interiorul fiinţei proprii, pentru primirea Forţei esenţiale pure.

Calea transmisiei cristaline este cea a autodezvoltării. Trebuie ca, în mod conştient, să încercăm să (re)identificăm şi să întărim iubirea faţă de orice altceva, în special în faţa identificării subconştiente cu teama. Acum este necesar să schimbăm vechile programe genetice care operează conform legii fricii. Procedând astfel, va trebui reorganizat însăşi fundamentul vieţii, iar viaţa va trebui să fie adusă pe calea armonizării cu Esenţa tuturor lucrurilor. Această nouă cale a vieţii nu se mai bazează pe definiţiile limitate ale realităţii, aşa cum le cunoaştem acum, ci pe legile spirituale ale lucrului în armonie, pe Legea divină, pe Lege.

Sursa articolului: Revista Lumea Feng Shui, nr 9, pg 24

0 Comments

Leave a Comment