2017/11/19 at 3:58 PM

Autor: Teodor Vasile

Cunoaştem cu toţii importanţa Bucureştiului privit nu numai în calitate de capitală a ţării, dar şi ca fiind principalul centru politic, administrativ, economic, financiar şi educaţional din România. Coordonatele geografice plasează Bucureştiul în regiunea de S-SE a ţării, la 44025’50’’ latitudine nordică şi 26006’50’’ longitudine estică, fiind poziţionat la o altitudine cuprinsă între 60 m şi 90 m şi traversat de râurile Dâmboviţa şi Colentina.

Bucureştiul se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 228 kmp şi are o populaţie de circa 2.021.000 de locuitori, declarată la ultimul recensământ. Din punct de vedere al numărului de locuitori, Bucureştiul este cotat ca fiind al treilea oraş din regiune, după Atena şi Istanbul.

Pe lângă faptul că este un centru politico-administrativ, Bucureştiul prezintă şi un aspect puternic cultural, bazat pe vestigii materiale începând din Paleolitic, şi este atestat documentar din 20 septembrie 1459. Parcurile mari şi lacurile dau Bucureştiului aerul romantic de „oraş-grădină” şi sunt suplimentate de puncte de atracţie poziţionate în imediata apropiere a acestuia: pădurea şi lacul Snagov, Mogoşoaia – cu palatul lui Constantin Brâncoveanu, pădurea Pustnicu, mănăstirile Cernica şi Pasărea, pădurea Băneasa (cu cea mai mare – încă… – grădină zoologică din România), lacul şi mănăstirea Căldăruşani (fondată în timpul domniei lui Matei Basarab), Muzeul Satului în aer liber (al doilea ca importanţă în Europa, după cel din Stockholm), Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie sau bisericile din secolele XVI-XVII.

Despre Bucureşti s-a spus că ar fi „micul Paris”, considerându-se că ar egala frumuseţea renumitei metropole; oazele de verdeaţă îmbinate cu arhitectura pitorească de altădată dau şarmul caracteristic acestui oraş, în care trecutul (ce a mai rămas din el!…) se îmbină cu elementele specifice arhitecturii moderne, ce impregnează din ce în ce mai mult spaţiul metropolitan.

Toate bune şi frumoase – am putea chiar închide ochii, să zicem, la o ţepuşă cu guguloi sau la un complex de statuete disproporţionate şi legate simbolic cu un arbore cu braţele tăiate (toate acestea fiind amplasate în centrul oraşului) –, dar de multe ori lipsa de proporţii, urâtul, exprimarea durerii plasate într-un punct de maxim energetic pot genera, la rândul lor, într-un plan subtil, suferinţa. Poate aşa, ca o necesitate, a apărut şi termenul de „poluare vizuală” şi măsurile de limitare a acesteia, tocmai pentru a ne apăra de propagarea unor astfel de imagini dureroase.

Oricât de mâhniţi am fi la vederea acestora, cu siguranţă vom uita de ele dacă vom ajunge în Parcul Cişmigiu (aparţinând vechiului oraş; lacul este înconjurat de Grădina Cişmigiu, realizată în 1847 după planurile arhitectului german Carl F.W. Meyer), această mică oază de apă şi verdeaţă, plasată strategic ultracentral şi care deţine încă un loc de frunte între parcurile şi locurile de relaxare din Bucureşti. Poate nu ar trebui să uităm să trecem în revistă şi Parcul Herăstrău, ca pe un minunat loc de recreere.

Toate aceste minunate oaze fac parte din „salba de lacuri” limitrofe metropolei bucureştene, aducându-i acesteia prospeţime şi prosperitate. Energia Apei (yin) manifestată puternic în direcţiile N-NE şi N-NV activează cele trei sectoare limitrofe acestei poziţionări.

Dintre acestea, cel mai ridicat este sectorul nordic, reprezentând cariera. După cum ştim, Bucureştiul este foarte căutat, tineri din toată ţara venind aici cu încrederea că îşi vor putea consolida o carieră de succes în acest mare oraş, deschis parcă „tuturor posibilităţilor”.

Acest exces de energie a Apei aduce prosperitate, dar creează şi o stare de nervozitate, de interes exagerat pentru carieră şi beneficii materiale. De asemenea, prezenţa apei în zonele de periferie amplifică şi mai mult diferenţele de microclimat şi efectul de „insulă de căldură urbană”. După cum bine ştim, datorită absenţei curenţilor transversali, din cauza suprafeţelor întinse betonate şi a dispunerii prost administrate a spaţiilor verzi, se creează o diferenţă, atât în ceea ce priveşte noxele, cât şi temperatura între centru şi periferie, atât vara, cât şi iarna (vara se constată o creştere a temperaturii, de la periferie către centru, de până la 6-8 grade, în timp ce iarna se observă o scădere a temperaturii, dinspre periferie către centru, de până la 6-7 grade).

Dincolo de toate acestea, Bucureştiul a fost, este şi va fi un oraş cu o atmosferă caldă, primitoare, în care elementul Apă şi elementul Pământ se îmbină armonios, dând o atmosferă de forţă specifică, ce a atras, atrage şi va atrage printr-un magnetism deosebit tinerii ce ţintesc către construirea unei cariere de succes.

Totuşi, Bucureştiul poate fi privit şi ca un oraş al discrepanţelor, de la clădirile impunătoare (de multe ori, exagerat de impunătoare – vezi Casa Poporului) la cvartale de blocuri neadecvat pictate (avem cazul unui renumit cartier), locuinţe stradale plasate în centrul istoric şi care nu ţin nici pe departe seama de arhitectura specifică, şi până la apariţia, asemănătoare cu a ciupercilor după ploaie, a unor centre plasate „ultrastradal”, destinate serviciilor funerare.

Dacă primele mai merg cum mai merg, referitor la centrele din urmă se ştie faptul că aduc oamenilor din vecinătate un anumit tip de energie, nu tocmai favorabil. Printre elementele ce generează shar chi se numără cimitirele, morgile, crematoriile, firmele de servicii funerare, tribunalele, închisorile, spitalele, toate acestea făcând parte din cursul firesc al vieţii umane. Din acest motiv, este imposibil ca măcar o dată în viaţă să nu te loveşti de una dintre acestea, dar parcă nu ţi-ai dori să ai de-a face cu ele tot timpul.

Aşadar, încercaţi să evitaţi vecinătatea cu aceste puncte generatoare de shar chi. Dacă vă aflaţi în situaţia de a vă achiziţiona o locuinţă, străduiţi-vă să nu se afle în imediata apropiere a acestora; ar fi de preferat ca în apropierea locuinţei dumneavoastră să existe un parc, o piaţetă, spaţii verzi, o universitate sau, de ce nu, chiar şi o troiţă, despre care ştim cu toţii că are rolul de a proteja şi de a îndepărta orice tip de energie malefică.

0 Comments

Leave a Comment