2017/09/26 at 6:11 PM

BUDDHA TIBETANI AI BOGĂŢIEI
Legendele despre Jhambala datează încă de pe vremea lui Buddha Shakyamuni
Se povesteşte că Lama Atisha, un foarte respectat înalt lama din tradiţia Gelugpa, se plimba în Bodhgaya, când a întâlnit un bătrân stând să moară de foame. Mişcat de suferinţa bătrânului, Lama Atisha şi-a tăiat imediat din carnea proprie, oferindu-i-o.

„Cum să mănânc din carnea unui călugăr?” a spus bătrânul, clătinând din cap. Lama Atisha s-a aşezat pe pământ, simţindu-se trist şi neajutorat, când, dintr-odată, i-a apărut dinainte o lumină albă. Era Chenrezig cea cu o mie de braţe, Buddha Compasiunii, care i-a spus lui Atisha: „Mă voi întrupa ca Jhambala, Buddha al bogăţiei, pentru a alina suferinţa muritorilor. Îi voi scăpa de sărăcie, ca să nu îşi abată atenţia de la practica inimii bune”.

Jhambala (ortografiat şi ca Dzambhala) este de aceea considerat a fi o emanaţie a lui Chenrezig, Buddha a Compasiunii, manifestată ca Buddha dătător de bogăţie. Originea indiană a poveştii lui Jhambala este diferită, reflectându-se în aspectul zeităţii. Cu timpul, s-a ajuns nu la unul, ci la cinci Jhambala ai bogăţiei, fiecare cu mantra şi practica sa proprie ce ajută la eliminarea sărăciei şi generarea stabilităţii financiare.

Jhambala cel Galben şade pe un lotus cu discul soarelui şi lunii. Ţine în mâna stângă o mangustă, din gura căreia se revarsă nestemate.

Jhambala cel Alb şade pe un leu al zăpezilor, cu toate că unii artişti îl zugrăvesc şi călare pe un dragon, şi în mâna stângă are tot o mangustă, care scuipă diamante şi giuvaieruri.

Ceilalţi trei zei tibetani ai bogăţiei sunt Jhambala cel Negru, zugrăvit stând în picioare, cu o expresie mânioasă pe chip şi înconjurat de un cerc de foc, Jhambala cel Verde, ilustrat, de regulă, într-o strânsă îmbrăţişare cu soţia sa, şi Jhambala cel Roşu, înfăţişat cu cap de elefant. Unii spun că Jhambala cel Roşu este, de fapt, zeul hindus al bogăţiei, îndrăgitul Ganesh. Toţi cei cinci Jhambala ţin în mâna stângă mangusta ce scuipă nestemate. Acest animal face ca averea să vi se reverse în casă, cu condiţia să îndepliniţi practica respectivului Jhambala cu o motivaţie altruistă.

După cum se ştie, dacă un om este bogat, devine mai uşor să fie altruist şi să dezvolte o atitudine generoasă. Ca atare, scopul practicii Jhambala este acela de a elimina nesiguranţele induse de grijile băneşti, astfel încât să nu mai fim distraşi de sărăcie. Cel mai bun mod de a cere ajutorul zeilor tibetani ai bogăţiei este acela de a le oferi în permanenţă ofrande de apă. Dacă puteţi, încercaţi să şi recitaţi simultan mantrele adecvate, căci atunci ritualul va deveni extrem de puternic.

Se spune că, atunci când Devadatta, vărul invidios al lui Buddha Shakyamuni, a aruncat cu pietre în Cel Iluminat, Jhambala se aflau prin preajmă, proiectilele lovindu-i pe Jhambala cel Alb şi cel Galben în cap, iar pe Jhambala cel Negru, în burtă. De aceea, primii doi Jhambala sunt fericiţi dacă li se toarnă pe cap ofrande de apă, care le alină durerea. Din acelaşi motiv, în cazul lui Jhambala cel Negru, apa trebuie turnată pe burtă.

Un mod de a invita un Jhambala în casa voastră este să căutaţi o imagine a lui Jhambala cel Alb pe care să o aşezaţi sub căderea de apă a unei cascade în şase trepte. Aşezaţi apoi cascada în sectorul de SV al livingului. Dacă veţi lua această măsură în prima zi de Anul Nou, veţi activa cel mai fast sector din ziua respectivă.

ZEUL INDIAN AL BOGĂŢIEI, GANESH CU CAP DE ELEFANT
În mitologia hindusă, Ganesh este fiul mezin al lui Shiva şi Parvati. Există mai multe legende despre originea capului său de elefant, cea mai răspândită spunând că Parvati, care dorea să se îmbăieze, l-a rugat pe Ganesh să stea de pază. Când a vrut să intre în baie, soţul său, Shiva, a fost oprit de fiul lor. Mâniat, Shiva i-a tăiat capul lui Ganesh. Tulburată de fapta soţului său, Parvati i-a cerut să îi pună lui Ganesh un cap nou. Shiva i-a făcut pe plac, lipindu-i capul primei fiinţe ce i-a ieşit în cale, şi anume un elefant.

Într-o a doua legendă, originile capului de elefant al lui Ganesh sunt explicate istorisindu-se cum Parvati, care admira pletele frumoase ale fiului său, l-a rugat pe Saturn (Sani) să îi privească fiul, uitând că ochii lui Sani făceau scrum orice obiect asupra căruia zeul şi-i aţintea. Tulburată, Parvati s-a dus la Brahma, care i-a spus să-i înlocuiască lui Ganesh capul cu cel al primului animal pe care îl va putea găsi, care a fost, evident, un elefant.

Semnul sacru „Om” cu care este asociat Ganesh indică un al treilea mit referitor la naşterea sa. Potrivit acestei poveşti, într-o zi Parvati a văzut semnul „Om”, pe care l-a transformat în doi elefanţi, Ganesh născându-se din împreunarea acestora. După aceea, animalele au revenit la forma „Om”, dar de atunci încolo „Om” a devenit semnul zeităţii.

Zeul cu cap de elefant Ganesh, numit şi Ganapati, este venerat de foarte mulţi hinduşi, mai ales de cei din domeniul afacerilor. În general, este privit drept zeul înţelepciunii, precum şi drept cel ce înlătură obstacolele. De aceea, prin ţinerea imaginii lui în casă, este invocată prezenţa energiilor faste.

Se obişnuieşte ca evenimentele culturale să fie începute cu îmbunarea lui Ganesh, lucrările sanscrite de pe vremuri invocându-i numele în pasajul introductiv. În cele mai comune reprezentări ale sale, Ganesh apare ca un personaj burtos, de obicei de culoare galbenă. Ţine în cele patru mâini ale sale o scoică, un disc, o bâtă şi un nufăr. Capul său de elefant are un singur fildeş. Asemenea majorităţii celorlalţi zei hinduşi, deţine un „vehicul”; în cazul lui, un şobolan. Animalul este de regulă ilustrat lângă tălpile zeului, dar uneori zeul poate sta şi călare pe el.

Ganesh este de departe cel mai simpatic şi mai nebunatic dintre zei, cu burta sa proeminentă şi sclipirea pe care o are în ochi. Există multe ocazii festive în care zeul este cinstit, el fiind aproape omniprezent în gospodăriile hinduse. Nu există material – fie el piatră, sticlă, ţesătură, hârtie, bambus, lemn de alte esenţe, bronz şi multe altele – din care artiştii şi meşteşugarii să nu fi realizat reprezentări ale lui Ganesh.

0 Comments

Leave a Comment